Alimentaţia şi sănătatea

       Omul consideră hrana ca fiind de o importanţă vitală. De-a lungul vieţii, alimentaţia este elementul de bază care menţine viaţa şi oferă celulelor energia necesară, pentru ca organele şi ţesuturile să poată intreprinde acţiuni coordonate. Viaţa umană este asemenea unui mic copac, care are nevoie constantă de apă, de îngraşământ şi, obişnuindu-l cu toate acestea, urmăreşte să crească puternic. La fel se întâmplă şi cu importanţa alimentaţiei pentru viaţa umană. Ce mancăm azi, mâine va deveni o parte din celulele noastre. Dacă astăzi mâncare noastră este de bună calitate, mâine celulele noastre vor fi sănătoase. Totalitatea vitaminelor, enzimelor, amino-acizilor, acizilor grași, mineralelor din celulă sunt responsabili de vitalitea celulară.

     În cursul suplimentării alimentaţiei, doar alimentaţia echilibrată poate preveni organismul de a ajunge la dezechilibrul dintre ying si yang, care duce la boală.
       Suplimentele nutritive ar trebui sa fie rezonabile şi ştiintifice. Când cineva se îmbolnăveşte, primeşte tratament; când cineva este sănătos, se fereşte de boala. De aceea, prevenirea bolii este problema principală în menţinerea sănătăţii.
       Alimentaţia sănătoasă şi echilibrată, precum şi un stil de viaţă îmbunătătit poate adapta şi spori imunitatea corpului. ,,Pretuieşte viaţa prin păstrarea sănătăţii." Un regim activ de îngrijire a sănătăţii, bazat pe prevenirea bolii, îşi ia sănătatea din alimentaţie, sporind astfel calitatea vieţii.

     Subnutriţia, mâncatul în exces, şi alimentaţia ne-echilibrată reprezintă manifestările majore de malnutriţie, care afectează direct sănătatea. Trebuie să mâncăm adecvat pentru a trai o viaţă sănătoasă. Starea de sănătate cere o cultivare continuă pe tot parcursul vieţii. Suplimentarea nutritivă provine în principal din surse externe, şi anume, alimentaţia.

    Oricum, există multe feluri de a mânca:
           1. A mânca pentru a supravieţui;
           2. Satisfacerea poftei;
           3. Echilibrarea alimentaţiei, şi anume, consumul cu măsură a ceva ce place şi a mânca în mod conştient ceva ce nu place. Punctele-cheie în obiceiurile alimentare le reprezintă: moderaţia, legumele, a nu consuma alimente prea gătite, a mânca încet, a mânca uşor, prospeţimea, varietatea, temperatura (la temperatura camerei), disociat, îmbunătăţire, şi abstinenţa.

        Ar trebui să evităm consumul alimentelor procesate, rafinate, a alimentelor afumate, bauturilor carbogazoase.

       Ar trebui să mâncăm fructe și legume proaspete, carnea preparată doar pe grătar sau fiartă, în special, pui, curcan, peste.

       Desigur, regimul alimentar poate fi particularizat, pentru necesitățile fiecăruia. Suntem unici, într-o continuă schimbare și modificările pe care le suportăm în interiorul organismului, asociate cu influentele exterioare, fac ca și necesitățile fiecăruia să poată fi individualizate. 

      Esența sănătății este responsabilitatea!